Dacă faceți parte dintre cei care își doresc gard viu, dens și cu creștere rapidă și sunteți sătui de gardurile vii din conifere sau Buxus, plantele cățărătoare pot reprezenta o soluție foarte faină și la îndemână, indiferent de preferințe sau de buget. Există nenumărate soiuri și varietăți de plante cățărătoare, atât veșnic verzi, cât și cu frunze căzătoare.

Iedera (Hedera helix) este un soi foarte răspândit la noi, robust, cu frunze veșnic verzi – chiar dacă nu este verdele clasic, ci mai degarbă un mozaic verde cu inserții albe. Creșterea este destul de lentă, dar în timp veți avea un perete și chiar și un covor verde excelent, deoarce iedera nu se mulțumeste să se cațere pe garduri sau pereți, ci se va întinde oriunde va avea puțin loc. Nu de puține ori se întâmplă ca această plantă să se urce pe copacii din jur, acoperind încet toată tulpina acestora. Dacă vreți să țineți în frâu această expansiune, veți avea nevoie de foarfecă de tuns și chef de grădinărit :) Iedera e decorativă exclusiv prin funze, dacă visați la un gărduleț cochet acoperit de flori, trebuie să vă îndreptați atenția către alte plante.

 

Vița canadiană (Parthenocissus) este o plantă cățărătoare decorativă prin frunzele sale, verzi pe timpul verii și colorate în diferite nuanțe de arămiu la sfârșitul verii și toamna. Planta e rezistentă la ger, dar pe timpul iernii rămâne fără frunze. Se tunde ușor, pentru a o împiedica să se răspândească unde nu doriți. Strugurașii pe care îi va face nu sunt comestibi, doar decorativi.

Dintre plantele cățărătoare cu flori, cele răspândite la noi sunt Caprifoiul (Lonicera japonica), Clematitele (Clematis jackmanii), Luleaua Turcului (Campsis radicans) , Glicina (Wisteria sinensis) și  tradiționalii trandafiri.

 

Caprifoiul (Lonicera) mai este cunoscut și ca Mâna Maicii Domnului, fiind o plantă cățărătoare cu frunze semipersistente, care înflorește toată vara. Florile albe, care la maturitate se îngălbenesc, au un parfum puternic de vanilie ce se răspândește în întreaga grădină. Există și soiuri cu flori roz sau portocalii, acestea fiind mai discret parfumate, dar la fel de frumoase. Caprifoiul are creștere rapidă, iubește lumina, dar se dezvoltă bine chiar dacă nu „îl bate soarele în cap” toată ziua. Nu este o plantă pretențioasă, suportă tunderile și acoperă foarte bine atât gardurile cît și pereții, dar poate fi plantată și pentru decorarea pergolelor.

Celmatitele (Clematis jackmanii) se găsesc cu diferite culori și forme ale florilor, cele mai cunoscut fiind varietățile cu flori mov sau vișinii, cu petale mari. Pe durata verii planta este plină de flori, frunzele abia se văd. Cu cât culoarea florilor este mai deschisă (soiurile albe, roz, mov deschis etc), cu atât planta se dezvoltă bine chiar și în zone cu umbră sau semiumbră. Soiurile cu florile mov închis, albastru sau vișiniu au cerințe mai mari de lumină.  Indiferent de soi, acestea iubesc umezeala și solul cu PH neutru și sunt rezistente la ger, chiar dacă iarna rămân fără frunze. Tăierile se fac primăvara, pentru a stimula creșterea.

Luleaua/Pipa Turcului (Campsis radicans) înflorește numai din al doilea an, dar așteptarea vă va fi răsplătită cu floricele deosebite, galbene, portocalii sau roșii, ca niște trompete. Planta face și rădăcini aeriene, acest lucru o ajută să se prindă de suporții pe care este dirijată, pe garduri sau pereți. Iarna rămâne fără frunze, dar vara este un adevărat spectacol, din iunie până în august vă încântă cu florile sale. Are nevoie de soare și de sol bine drenat.

Glicina (Wisteria sinensis) decorează foarte frumos mai ales pergolele, datorită florilor sale în formă de ciorchine, mov, albe sau roz, care apar primăvara devreme. Este nevoie să îi asigurați un suport solid, fie că este vorba de o pergolă, boltă de metal sau lemn.  Mare iubitoare de lumină, se va dezvolta foarte frumos dacă o plantați într-o zonă cu expunere la soare. Se tunde în martie și la sfârșitul verii.

Cei mai iubiți, cei mai răspândiți și mai versatili rămân trandafirii cățărători, pe care îi găsiți în atâtea varietăți de forme și culori ale florilor încât este imposibil să nu găsiți un soi pe gustul vostru. Trandafirii iubesc soarele așa cum broscuțele iubesc apa, nu îi plantați la umbră dacă vreți multe multe flori. Cresc foarte frumos pe langă garduri, pe clădiri, pe bolte, pergole sau orice alți suporți pe care îi vor îmbrăca în scurt timp. Chiar dacă soiurile cățărătoare au flori care rezistă destul de puțin în vază, o crenguță plină de flori va face ziua mai frumoasă celui/celei care o va primi.

Voi cu ce soiuri cățărătoare vă împodobiți grădina de vis?